AOD - Asistenta oficiala pentru dezvoltare
Politica României de cooperare internaţională pentru dezvoltare
Politica românească de cooperare internaţională pentru dezvoltare se subscrie obiectivelor, valorilor şi principiilor enunţate de Consensul European pentru Dezvoltare din 20 decembrie 2005. Principalul său obiectiv îl reprezintă susţinerea eforturilor de reducere a sărăciei în statele beneficiare de asistenţă, în contextul larg al contribuţiei la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.
Conform Strategiei Naţională privind Politica Naţională de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare, România susţine dezvoltarea statelor din ariile geografice identificate ca prioritare pe relaţiile externe în programul de guvernare al Românei, incluzând statele din Europa de Est, Balcanii de Vest şi Caucazul de Sud. Ţările partenere prioritare ale României sunt R. Moldova, Georgia şi Serbia, iar ţările în atenţie Irak şi Afganistan. Pe măsura consolidării capacităţilor României în domeniul cooperării pentru dezvoltare, lista ţărilor beneficiare prioritare şi în atenţie va fi extinsă pentru a include state din Asia Centrală, Africa şi America Latină.
Angajamente internaţionale
România s-a asociat angajamentelor asumate de UE în domeniul finanţării pentru dezvoltare (angajamentele Monterrey) şi al creşterii eficacităţii asistenţei pentru dezvoltare (ca semnatară a Declaraţiei de la Paris), inclusiv angajamentelor referitoare la creşterea substanţială a volumului de asistenţă oficială pentru dezvoltare.
În contextul acestor angajamente, statele membre ale UE au agreat un obiectiv colectiv de etapă privitor la volumul asistenţei pentru dezvoltare oferite, respectiv alocarea unui procent de 0,56% din VNB pentru AOD în anul 2010, reprezentând alocarea anuală suplimentară a 20 miliarde Euro. Ca obiectiv individual al statelor membre, s-a formulat angajamentul atingerii unui nivel de 0,51% din VNB pentru ODA, în 2010 şi respectiv de 0,7%, în 2015. Statele membre care au aderat în 2004 şi 2007 s-au angajat să facă eforturi pentru atingerea unui nivel de 0,17% din VNB pentru ODA în 2010, respectiv 0,33% în 2015.
Rolul Ministerului român al Afacerilor Externe pe linie ODA
Ministerul Afacerilor de Externe (MAE) este Coordonatorul naţional al politicii de cooperare internaţională pentru dezvoltare, administrând, totodată linia bugetară aferentă care finanţează asistenţa pentru dezvoltare (AOD) acordată de România. În acest sens, în cadrul Direcţiei Generale Diplomaţiei Economică din MAE funcţionează, în prezent, Divizia Asistenţă pentru Dezvoltare, cu atribuţii de trasare şi implementare a politicii naţionale de cooperare pentru dezvoltare.
MAE se consultă, în procesul de elaborare şi implementare a politicii de cooperare pentru dezvoltare, cu ministerele de linie, alte instituţii guvernamentale, societatea civilă şi sectorul privat.
Lista Comitetului Asistenţă pentru Dezvoltare din cadrul OCDE cu statele în curs de dezvoltare considerate potenţiale beneficiare de asistenţă pentru dezvoltare
- Valabilă pentru perioada 2009-2010 -
| Statele cel mai puţin dezvoltate | Alte state cu venit mic (VNB/cap de locuitor < 935$ în 2007) | State şi teritorii cu venit mic spre mijlociu (VNB/cap de locuitor 936 - 3705 $ în 2007) | State şi teritorii cu venit mijlociu-superior (VNB/cap de locuitor 3706 - 11455 $ în 2007) |
|
Statul Islamic Afganistan |
Rep. Côte d’Ivoire |
Rep. Albania |
Rep. Africa de Sud |
*Teritorii
(1) Antigua & Barbuda şi Sultanatul Oman au depăşit pragul de venit în 2007. Conform regulilor DAC privind revizuirea listei, cele două state vor ieşi de pe listă în 2011 dacă continuă să se menţină pe lista statelor cu VMB mare până în 2010.
(2) Barbados şi Trinidad & Tobago au depăşit pragul de venit în 2006 şi 2007. Conform regulilor DAC privind revizuirea listei, cele două state vor ieşi de pe listă în 2011 dacă continuă să se menţină pe lista statelor cu VMB mare până în 2010.
(3) În lista OCDE, Kosovo figurează ca stat, fără ca OCDE să considere că aceasta implică o poziţie formală a organizaţiei cu privire la statutul Kosovo.
Începând cu aprilie 2009, Statele sărace cu datorii externe foarte mari (HIPCs) sunt: Statul Islamic Afganistan, Rep. Benin, Statul Plurinaţional al Boliviei, Burkina Faso, Rep. Burundi, Rep. Camerun, Rep. Centrafricană, Rep. Ciad, Rep. Federală Islamică a Comorelor, Rep. Democratică Congo, Rep. Congo, Rep. Côte d’Ivoire, Eritreea, Rep. Federală Democratică a Etiopiei, Rep. Gambia, Rep. Guineea, Rep. Guineea-Bissau, Rep. Guyana, Rep. Haiti, Rep. Honduras, Rep. Kîrgîză, Rep. Liberia, Rep. Madagascar, Rep. Malawi, Rep. Islamică Mauritania, Rep. Mozambic, Rep. Nicaragua, Rep. Niger, Rep. Ruanda, Rep. Democratică Sao Tome şi Principe, , Rep. Senegal, Rep. Sierra Leone, Rep. Somalia, Rep. Sudan, Rep. Unită Tanzania, Rep. Togo, Rep. Uganda, Rep. Zambia
